Istoria Domeniului
Inceputurile familiei Tarlant ca dateaza din 1687, cand Pierre Tarlant cultiva primele vite de vie in Valle de la Marne, dar prima sampanie va fi imbuteliata in 1928, de catre Louis Adrien Tarlant si de atunci s-au succedat 4 generatii care au produs sampanii pe domeniul Tarlant, din satul Oeuilly. Azi domeniul este condus de Benoit Tarlant, care produce vin din 1999, impreuna cu sora sa Melanie.

Domeniul Tarlant
Podgoriile proprietății sunt răspândite pe 40 de parcele diferite în patru sate și sunt compuse din aproximativ 50 la sută pinot noir, 30 la sută chardonnay și 19 la sută meunier, împreună cu o mică parte de arbonne, petit meslier și pinot blanc. Solurile din această zonă de la vest de Epernay sunt foarte diverse: în apropierea râului pot fi foarte nisipoase, conținând uneori o serie de fosile, în timp ce pe deal există cretă care variază de la sfărâmicioase și friabile la cele foarte dure. Există soluri Sparnacien compuse dintr-un amestec de cretă și argilă, care sunt cele mai potrivite pentru pinot noir, și există chiar și ceva silex în diferite locuri. Viticultura se desfășoară cu respect pentru mediul înconjurător și nu se folosesc pesticide sau îngrășăminte chimice. Tatăl lui Benoît, Jean-Mary, lucrează cu culturi de acoperire din 1996, deși în aceste terenuri diverse fiecare parcelă trebuie luată în considerare individual: de exemplu, plantarea de iarbă între rânduri în soluri calcaroase încurajează competiția și restrânge recoltele, dar plantarea de iarbă în soluri nisipoase este în detrimentul viței de vie în timpul verii, deoarece se luptă să obțină un echilibru de apă și nutrienți. Benoît caută în mod constant modalități de a-și îmbunătăți și perfecționa metodele sale de viticultura, în convingerea că strugurii mai buni pur și simplu produc vin mai bun. „Evoluția viitoare [a șampaniei] va fi aici, în podgorii”, spune el. Fiecare parcelă este presată și vinificată separat, iar aproximativ jumătate din producția lui Tarlant este fermentată în butoi, în baricuri Vosges. Tarlant cumpără întotdeauna butoaie noi pentru a se asigura că nu există bacterii malolactice prezente, deoarece evită cu strictețe malolacticul din toate vinurile sale. În plus, doar viile mai vechi sunt vinificate în butoi, deoarece Tarlant consideră că viile tinere de multe ori nu au suficientă structură pentru a rezista stejarului. „Lemnul este ceva care trebuie să deschidă vinul și să-i dea complexitate, dar nu să-l domine”, spune el. În timp ce vinul în butoi este adesea fermentat cu drojdii indigene, acesta este flexibil în funcție de vinul individual și depinde în mare măsură de condițiile sanitare ale recoltei. „Nu sunt împotriva drojdiilor naturale”, spune Tarlant, „dar uneori, după debourbage, puteți vedea că nu sunt cele mai bune.” Ca și în cazul multor practici de aici, nu există nicio rețetă: Tarlant caută să se adapteze la condițiile fiecărui vin și fiecărei epoci, în efortul de a produce cea mai înaltă calitate posibilă.

Degustare
Diversitatea solurilor din această zonă a Văii Marnei are ca rezultat o semnătură complexă de terroir, care se reflectă puternic în vinurile Tarlant. Acestea sunt șampanii ample, aromate, influențate de apropierea lor de râul Marne, precum și de utilizarea sofisticată de către Tarlant a stejarului pentru vinificare. Ele sunt întotdeauna impecabil structurate datorită lipsei de malolactic și sunt in totalitate fara dozaj – Brut Nature.
Ca un bonus suplimentar, Tarlant are unele dintre cele mai descriptive etichete pe spate din toată regiunea, care conțin informații despre tipul solului, compoziția strugurilor, vinurile de bază (pentru cuvée non-vintage), data îmbutelierii, data de degorjare, dozaj si potentialul de pastrare.
‘’To age after disgorging some people think that sugar is needed,' says Benoit. 'I disagree. Do we need to add sugar to Grand Cru Chablis?’’ Benoit Tarlant